Rezervațiile naturale și siturile Natura 2000

În partea de nord și nord-est,spațiul investigat se suprapune parțial peste două arii protejate ce aparțin rețelei ecologice Natura 2000: un sit de importanţă comunitară (SCI) și a arie de protecţie specială avifaunistică (SPA).

Situl de interes comunitar ”Râul Tur” (ROSCI 0214) - se caracterizează printr-un relief de joasă altitudine,desfășurat în lungul albieilargi și puternic meandrate a râului Tur. În sit se află mai multe acumulări de apă cu rol de atenuare a undelor de viitură, având şi funcţie hidroenergetică, piscicolă sau de agrement (acumulările Livada, Adrian, Bercu Nou I, Bercu Nou II).Habitatele acvatice din sit ocupă 8% din suprafaţa acestuia şi sunt reprezentate de râul Tur, braţe moarte ale acestuia, belciuge, canale şi acumulări de apă. În apele mai adânci se dezvoltă o vegetaţie submersă bogată formată din brădiş şi broscariţă, iar în apele cele mai puţin adânci se găsesc plante precum castana de apă, peştişoara, nufărul galben, iarba broaştelor, foarfeca bălţii şi otrăţelul de baltă.

În mediile acvatice colmatate s-au format zăvoaie de răchită şi zălog, iar în apa băltită vegetează diferite specii de rogoz şi pipirig. Acestea sunt terenuri temporar inundate, de obicei de apele din precipitaţii şi din topirea zăpezii, care se formează în rămăşiţele vechilor albii.

Astfel de habitate umede sunt teritoriul de cuibărit pentru multe specii dintre care le amintim pe cele de interes comunitar pentru conservare: stârcul pitic, buhaiul de baltă, stârcul de noapte, egreta mică, stârcul galben, eretele de stuf şi stârcul purpuriu. Până în secolul al XVIII-lea în cursul inferior al râului Tur creșteau păduri compacte, care în perioada dezvoltării extensive a agriculturii au fost în mare parte defrişate şi transformate în păşuni şi terenuri arabile. Pădurile de odinioară se regăsesc astăzi numai pe alocuri, acoperind un procent de 31% din suprafaţa sitului. Se întâlnesc păduri de foioase alcătuite din stejar pedunculat, cireş sălbatic, frasin şi diverse specii de ulm. Stratul arbustiv este format din sânger, cruşin şi păducel. Toate aceste habitate forestiere (păduri, zăvoaie şi tufărişuri) adăpostesc o avifaună formată din cele mai variate grupe de păsări. Se remarcă diversitatea păsărilor cuibăritoare răpitoare din care menţionăm speciile de interes comunitar pentru conservare precum viesparul, gaia neagră, şerparul, acvila ţipătoare mică, barză neagră, buha, ciocârlia de pădure, etc.

Aria de protecţie specială avifaunistică ”Lunca Inferioară a Turului” (ROSPA 0068) - cursul inferior al râului Tur este un adevărat ”coridor verde”, cu o diversitate floristică deosebită. Braţele moarte şi cursurile vechi ale Turului au luat fiinţă în urma lucrărilor de regularizare ale albiei Turului care rămânând fără alimentare continuă cu apă au ajuns în diferite stadii de colmatare, cu o diversitate ridicată de asociaţii vegetale. Porţiuni întinse sunt acoperite cu stuf şi papură, iar în apele mai puţin adânci asociaţiile vegetale sunt alcătuite din iarba broaştelor, mana de apă, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenel de baltă, buzdugan de apă, foarfeca bălţii şi otrăţel de baltă.

Sunt frecvente şi tufărişurile de sălcii, răchită şi zălog. Pe terenurile temporar inundate, de apele de precipitaţii şi din topirea zăpezii vegetează diferite specii de rogoz şi popândaci, pe alocuri apărând şi vioreaua de baltă. Pădurile care odinioară acopereau întreaga zonă se regăsesc astăzi numai izolat sub formă de pâlcuri de păduri de foioase (stejar, cireş sălbatic, tei, frasin, jugastru, plop și ulm). Arbuştii sunt reprezentaţi de sânger, cruşin şi păducel. Zonele cu ape stagnante sunt caracterizate de păduri mlăştinoase populate cu arin alb, frasin, plop alb şi negru, salcie pletoasă şi răchită, a căror tulpină este ridicată din apă prin prelungiri ale rădăcinilor pe care cresc numeroase specii de ferigi şi muşchi.

Cursul inferior al Turului prezintă elemente de faună de deal şi şes dar şi specii acvatice. Numeroase specii de peşti protejate trăiesc în apele sitului, dintre care se remarcă babuşca de Tur (specie endemică ce trăieşte numai aici), alături de avat, dunariţă, fusar, petroc şi porcuşor de nisip, toate acestea fiind prezente cu o stare bună de conservare. În cadrul herpetofaunei se remarcă ţestoasa de apă, ale cărei populaţii semnificative trăiesc în heleşteiele din sit.

Relictele glaciare prezente în mlaştinile forestiere de la câmpie sunt broasca de mlaştină, vipera comună şi şopârla de munte. Cele mai mari populaţii le au în sit speciile caracteristice zonelor de câmpie (şopârla de câmp, broaştele verzi de lac şi buhaiul de baltă cu burta roşie, specie comunitară). Zona este renumită pentru avifauna sa bogată alcătuită din numeroase specii de păsări, printre care se remarcă multe protejate la nivel european: cristelul de câmp, gaia neagră, barza albă, egreta mare, buhaiul de baltă, acvila ţipătoare mică, raţa roşie, barza neagră, egreta mică, stârcul pitic şi stârcul de noapte.

Siturile Natura 2000 integrează și Rezervația naturală ”Râul Tur”, arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată pe teritoriul administrativ al comunei Micula și al orașului Livada (satul Adrian), ce cuprinde pășuni și fânețe, fânețe împădurite cu o bogată floră și faună, heleștee și habitate cu o deosebită importanță avifaunistică.