Infrastructura agroturistică de acces

La fel ca pentru orice domeniu de activitate și în turism infrastructura de transport este extrem de importantă, deoarece de ea depinde accesul spre diferite obiective turistice, la spaţiile de cazare şi influenţează fluxul turistic. Căile de acces deţin o importanţă majoră întrucât ele reprezintă mijloacele de canalizare a fluxurilor turistice de la locul de provenienţă spre locul de destinaţie. Gradul de dezvoltare şi complexitate a acestora vor determina rapiditatea şi confortul în deplasarea turiştilor sau chiar pot determina ”opțiunea” acestora pentru locul unde se va desfăşura consumul de servicii și produse turistice.

În cadrul echipării teritoriului cu structuri tehnico-edilitare, reţele infrastructurale și instalații tehnice aferente acestora, cu scopul asigurării accesului, transportului şi comunicaţiilor în sistemele teritoriale, reţeaua de transport ocupă un loc important, iar pentru spațiul investigat, aceasta se compune din:

• reţeaua de căi rutiere;
• reţeaua de căi feroviare;
• transportul aerian.

Specific teritoriului analizat este transportul rutier, având în vedere gradul ridicat de accesibilitate al reliefului, cea mai mare parte a sistemului teritorial, intrând în următoarele categorii de drumuri: naţionale(DN 19, DN 19A, DN 1C) - fig.1,județene (DJ 197, DJ 196A, DJ 195, DJ 194D, DJ 194C, DJ 194B, DJ 194A, DJ 194, DJ 193F, DJ 193D, DJ 193C, DJ 193A, DJ 193, DJ 192, DJ 108P), comunale (fac legătura între localităţile comunelor) şi alte drumuri (de câmp/agricole, forestiere etc.).

O abordare de ansamblu relevă un indice relativ optim de acoperire cu infrastructură a spațiului analizat, dacă luăm în considerare densitatea căilor de acces rutier (lungimea drumurilor naţionale este de 57,0 km, a drumurilor  judeţene - 238,2 km și a drumurilor comunale - 256,1 km).

Căile de acces rutier sunt bine reprezentate ca densitate, dar calitatea lor este mult subnivelul standardelor europene (Fig. 28, 29).

În cea mai mare parte teritoriul analizat, datorită localizării în spațiul de polarizare al  centrului urban Satu Mare este intersectat de o rețea rutieră radiar-divergentă (Fig. 32) în lungul căreia se realizează redistribuirea continuă a fluxurilor energo-materiale determinate de conexiunea cu sistemele teritoriale polarizatoare cu funcție locală, regională și transnațională (Baia Mare, Zalău, Carei, Negrești Oaș, Nyiregyháza, Beregove ș.a.).

În satul Petea (comuna Dorolț) se află vama între România şi Ungaria, cel mai important punct de trecere al frontierei româno-maghiare, singurul deschis pentru traficul rutier de mărfuri.

Reţeaua de drumuri județene totalizează 238,2 km. Mai jos sunt prezentate câteva informaţii privind principalele tronsoane de legatură rutieră, la nivel local:

­   DJ 194A: Satu Mare (DJ 194) - Pădurea Noroieni – Micula (14,0 km);

­   DJ 194C: Dorolț  (DN 19A) – Lazuri (5,0 km);

­   DJ 194: Satu Mare – Lazuri (8,0 km);

­   DJ 194C: Lazuri - Botiz   (6,0 km);

­   DJ 192: Satu Mare – Odoreu (10,0 km); 

­   DJ 193: Satu Mare – Păulești (5,0 km);   

­   DJ 195: Ardud - Viile Satu Mare (7,0 km);

­   DJ 193F: Socond (DJ 193A) - Soconzel  (7,0 km);

­   DJ 196A: Corni – Bicaz(4,0 km).

Conform datelor procesate, din documentele publice CFR Infrastructură, regiunea investigată dispune de o rețea feroviară de transport regăsită în partea de nord, nord-est și centrul teritoriului, care completează infrastructura rutieră de acces, având o lungime totală de 58,5 km.

Toate tronsoanele de cale ferată sunt simple și neelectrificate (în judeţul Satu Mare nu există linii ferate duble sau electrificate, situaţie care mai este întâlnită în România doar în judeţele Botoşani, Maramureş şi Tulcea):

­   magistrala 400:Satu Mare – Botiz – Odoreu (continuare spre Baia Mare);

­   linia 402:Satu Mare - Halmeu;

­   linia 417: Satu Mare – Livada - Negreşti Oaş – Bixad.

Ca urmare a degradării continue a infrastructurii de transport feroviar, a crescut numărul restricţiilor de viteză şi a scăzut viteza comercială de deplasare a trenurilor –crescând, aşadar, timpii de parcurs. Astfel, pe majoritatea liniilor vitezele comerciale sunt cuprinse între 50 şi 60km/h, cu excepţia liniei Satu Mare – Baia Mare (parte a uneia dintre principalele magistrale feroviare a României).

Sistemul teritorial analizat beneficiază de transportul aerian prin poziționarea geografică a Aeroportului Satu Mare, deschis traficului național și internațional de persoane și mărfuri.

Disfuncții constatate

­  - infrastructura de transport existentă este ineficientă sub aspect gabaritic, pentru transportul în siguranţă şi confort al turiștilor şi al mărfurilor;

­ -  densitatea rețelei rutiere la nivelul sistemului teritorial analizat este de 27,5 km/100km², ceea ce denotă că fluxurile de circulație sunt preluate sub nivelul mediei pe țară (densitatea rutieră națională: 35,2 km/100 km²);

­ -  drumurile naționale (DN 19A, DN 19 și DN 1C) prezintă tronsoane deteriorate, care necesită lucrări urgente de remediere şi mentenanţă;

­  - datorită stării tehnice în care se află, drumurile judeţene permit circulaţia în condiţii destul de dificile, cu consumuri mari de carburanţi şi afectând starea tehnică a autovehiculelor;

­ -  la majoritatea reţelei de drumuri judeţene se remarcă elemente geometrice care nu corespund normativelor tehnice în vigoare, lipsa acostamentelor, a şanţurilor, a lucrărilor de artă aferente (poduri, podeţe, ziduri de sprijin) şi care să corespundă din punct de vedere al clasei tehnice, precum şi întreţinerea curentă a acestora;

­ -  majoritatea drumurilor comunale sunt neasfaltate și de calitate îndoielnică, multe devenind greu accesibile în timpul precipitaţiilor(Socond, Bicaz);

­ -  în centrele de comună circulația pietonilor se desfăşoară pe trotuarele existente pe lângă garduri şi pe partea carosabilă;

­ -  existența drumurilor agricole care nu respectă planurile de organizare și determină apariția proceselor erozionale, ducând la extinderea terenurilor degradate;

­ -  pentru întreaga regiune analizată este imperios necesar a se extinde lucrările de asfaltare a drumurilor comunale și modernizarea drumurilor județene (întreținerea stării de viabilitate a străzilor secundare prin pietruire, asigurarea colectării și evacuării apelor de pe traseul străzilor, amenajarea și întreținerea rigolelor de scurgere dimensionate corect, realizarea podețelor tubulare în toate punctele de trecere prin vad a pâraielor intersectate de drumuri, etc.);

­  - sectoarele de drum recomandate a fi modernizate, conform Strategiei de Dezvoltare a Județului Satu Mare (2014-2020):

­    DJ 193A:Satu Mare (DJ 193) - Amaţi - Ruşeni - Tătăreşti - Necopoi - Homorodu de Jos- Homorodu de Mijloc - Homorodu de Sus -Solduba - Hodişa - Socond - Răteşti (DN 19A) Km 0+900-2+775, km 5+950-23+000, km 29+000-36+900 şi km 42+750-49+124;

­    DJ 194C:Botiz(DN 19) – intersecţie DJ 194A km 8+041-11+501;

­    DJ 193C:Satu Mare - Viile Satu Mare Km 0+046,7 - 11+096,42;

­    DJ 193C:Viile Satu Mare - Medişa Km 11+096,42 –17+027,24;

­    DJ 194B:DN19-Vetiş-Oar km 0+000-9+650;

­    DJ 194A:Pădurea Noroieni - Micula - Bercu Nou km 6+165 – 10+850, km 12+850-17+185;

­    DJ 195:Viile Satu Mare - Tătăreşti Km 5+750 – 9+935.

­ -  sectoarele de drum județean care urmează a fi modernizate, ca obiective de investiții aprobate pentru finanțare din Programul Național de Dezvoltare Locală, Subprogramul Infrastructura la nivel județean, pentru anul 2014:

­    DJ 193A: Satu Mare – Amaţi – Ruşeni – Tătrăşti – Necopoi –Homorodu de Jos – Homorodu de Mijloc – Homorodu de Sus – Solduba – Hodişa – Socond – Răteşti.

­  - echiparea necorespunzătoare şi nivelul ridicat al uzurii infrastructurii staţiilor şi haltelor feroviare;

­  - inexistența liniilor ferate duble sau electrificate;

­ -  scăderea constantă a numărului de călători care accesează infrastructura de transport feroviar și valorificarea doar parţială a potenţialul de acces turistic pe calea ferată;

­ -  creșterea numărului restricţiilor de viteză ca urmare a degradării continue a infrastructurii a condus la scăderea vitezei de deplasare a trenurilor și la creșterea timpului de parcurs;

­  - pentru dezvoltarea aeroportului se impune modernizarea aerogării pasageri prin asigurarea facilităților şi cerințelor de funcționare destinate traficului intern şi extern (creșterea capacității maxime de la 100 pasageri/oră, la 200 pe fiecare dintre fluxuri), precum și efectuarea lucrărilor de modernizare a pistei de decolare-aterizare pentru asigurarea normelor actuale privind siguranță aeriană.

Intensificarea lucrărilor de modernizare a reţelei rutiere şi feroviare propuse și dezvoltarea infrastructurii de transport logistic aerian va îmbunătăţi considerabil condiţiile de siguranţă a circulaţiei şi va crește capacitatea de fluxuri turistice în întreaga regiune.